Veriga uriasa a lantului din veacuri
Ce curmi inspre pieire al lumii adapost
Tot mai preumbli-n umbra manusa inmuiata
In rana sangeroasa, deschisa fara rost.
Cuvinte, fapte, gest sau rugaciune
Voi toate imi cadeti firesc in dar;
De-aceea caut sensul vostru in zadar,
Cazut mereu in grea amaraciune.
La vorba de-i sta nu-i pricepe prea mult,
Ca vantul ce-n mersu-i nu-nvata sa zboare;
Cuvantul e aspru, taios, si ma doare;
Cazand in auzu-mi prea greu sa-l ascult.
Durere-mi sadeste chiar gestul in mine
Prin vrerea pustie ce-o vrea a-ntocmi
Iubirea e singurul mod de-a razbi
Cand gestul, cuvantul... n-au loc inspre bine.
Ce curmi inspre pieire al lumii adapost
Tot mai preumbli-n umbra manusa inmuiata
In rana sangeroasa, deschisa fara rost.
Cuvinte, fapte, gest sau rugaciune
Voi toate imi cadeti firesc in dar;
De-aceea caut sensul vostru in zadar,
Cazut mereu in grea amaraciune.
La vorba de-i sta nu-i pricepe prea mult,
Ca vantul ce-n mersu-i nu-nvata sa zboare;
Cuvantul e aspru, taios, si ma doare;
Cazand in auzu-mi prea greu sa-l ascult.
Durere-mi sadeste chiar gestul in mine
Prin vrerea pustie ce-o vrea a-ntocmi
Iubirea e singurul mod de-a razbi
Cand gestul, cuvantul... n-au loc inspre bine.
Un comentariu:
Il felicit pe Sergiu Tuhutiu pentru frumusetea si profunzimea versurilor.
Cu admiratie,
Vladimir Luchyan Dumitrescu
Trimiteți un comentariu