Loving drama....

Tell your heart that the fear of suffering is worse than the suffering itself. And no heart has ever suffered when it goes in search of its dream.

Iubesc dramele.. poate doar pentru ca reflecta parti din trecut sau pentru simplul fapt ca happy ending-urile nu sunt prezente in toate povestile...
Viata insasi e deseori o drama si totusi continuam sa traim. Faptul ca deseori ne dam invinsi pe fata, nu inseamna ca este vreun sfarsit, de fapt acest end nici macar nu exista. Chiar inainte sa se termine un lucru, incepe un altul si cu el o noua priveliste.
De fapt, putem sa lasam totul la voia sortii si sa alegem a fi doar vizionatori, insa nici aceasta funtie nu ne va scapa de implicare in actiune. Totul vine de la sine, chiar si cele mai pagubase ganduri. Iar sentimentele pe care, deseori fara intentie le exteriorizam, trebuie sa fie doar curajul si realismul. Posibil ca acestea doua sa nu fie chiar sentimente, insa cu totii le traim si ne trec prin vene ori de cate ori drama umbreste propriul nostru film.
E doar la fel cum ploaia topeste zapada prea alba si ne aduce aminte ca nu orice culoare deschisa aduce pacea.